Pogorâre înseamnă coborâre.

Monahii sunt creştinii care au ales să vieţuiască retraşi într-o mânăstire, pentru a sluji lui Dumnezeu cât mai mult.  Monahii respectă cele trei voturi monahale: fecioria, ascultarea şi sărăcia de bună voie.

Eretic înseamnă adept al unei erezii.

Triodul este perioada de pregătire în vederea sărbătorii Paştelui.  Triodul începe cu trei săptămâni înainte de Postul Mare, adică din Duminica Vameşului şi Fariseului, până în Sâmbăta Mare. Triodul este denumirea cărţii care conţine slujbe specifice perioadei Triodului.

Împărăţia cerului (cerurilor) este Raiul.

Priveghere înseamnă supravegherea atentă a gândurilor şi a faptelor noastre, pentru a nu greşi faţă de Dumnezeu, faţă de oameni sau de noi înşine.  Priveghere mai înseamnă stare de veghe, de nesomn, făcută într-un scop duhovnicesc.  Slujbă de priveghere înseamnă rugăciuni făcute noaptea în biserică, renunţând total sau parţial la odihna nopţii. Aceasta se face de obicei în mânăstiri.

Dăruire înseamnă devotament, sacrificiu pentru cineva.

Epicleza înseamnă transformarea pâinii și a vinului aflate în Potir în Trupul și Sângele lui Hristos. Această minune se realizează, prin lucrarea Duhului Sfânt, în mod nevăzut, în timpul fiecărei Sfinte Liturghii. Din Potir, care se află pe masa Sfântului Altar, preotul va împartăși pe credincioșii care vin la biserică, pregătiți duhovnicește pentru Taina Împărtășaniei.

Înviat înseamnă revenit la viaţă, din moarte.

Iisus este Iisus Hristos . Cuvântul "Iisus" înseamnă "Mântuitor".  El mântuieşte (izbăveşte) lumea din robia păcatelor. Ne deschide astfel drumul către viaţa veşnică şi fericită.  La Bunavestire, Arhanghelul i-a spus Fecioarei Maria că va naşte un fiu care se va chema Iisus.

Ateu este acea persoană care neagă existenţa lui Dumnezeu.

1. Praznic înseamnă sărbătoare bisericească.  2. Praznic înseamnă şi masă mare dată în cinstea unei sărbători. Se face la prânz, după terminarea slujbei din biserică.  3. Praznic este masa care se serveşte pentru pomenirea şi iertarea sufletelor celor adormiţi. Se serveşte după slujba Parastasului.

Teofor înseamnă purtător de Dumnezeu.  Teofor este orice om care îl poartă (îl are) permanent pe Dumnezeu în mintea și în sufletul său.  Teoforul îl iubește pe Dumnezeu.  El se străduiește să facă mereu cele plăcute lui Dumnezeu.

Deznădejdea este pierderea nădejdii în mila lui Dumnezeu şi în puterea Lui. Dumnezeu poate să ajute oricând pe omul aflat în suferinţă.  Noi doar trebuie să-L chemăm în ajutor şi să-L rugăm să ne ierte ce i-am greşit. Majoritatea suferinţelor sunt urmarea păcatelor.  Cea mai cumplită formă de manifestare a deznădejdii este sinuciderea. Acest mare păcat nu are iertare. Cei care se sinucid, singuri rup legătura cu Dumnezeu. Nu mai pot dobândi fericirea veșnică. După moarte, ei cad în osânda cumplită.

A mustra înseamnă a certa.

Judecata Universală (sau Judecata de Apoi) este judecata dreaptă, pe care o va face Hristos la sfârşitul lumii, tuturor oamenilor.  Fiecărui om i se va hotărî atunci fericirea veşnică în Rai, sau chinul veşnic în Iad. Dumnezeu va Judeca pe fiecare om după felul în care și-a trăit viața. Acum Hristos este iertator, plin de iubire, de milă, pentru cei care îl vor. La Judecată va predomina dreptatea Sa.

Predania înseamnă transmiterea, prin succesiune, a învățăturii de credință ortodoxă. Transmiterea prin scriere sau prin vorbire.

Parohia  este comunitatea creştină care vine la o biserică.  Poate cuprinde atât credincioși care locuiesc în zona apropiată bisericii, precum și alți credincioși. Este condusă de un preot paroh, care are și funcție administrativă. Cuvantul "Parohie" se referă și la clădirea bisericii respective.

Teolog înseamnă vorbitor cu Dumnezeu.

În monahism există mai multe moduri de vieţuire: viaţă de obşte, viaţă de sine, isihie (liniştire),  sihăstrie, zăvorâre, pustnicie.