Epitrahilul  (sau patrahilul) este un veşmânt preoțesc important. Fară acesta, preotul nu poate săvărşi niciuna dintre cele 7 Taine . Acest veşmânt este îngust şi lung.  Când preotul îmbracă epitrahilul,  partea de sus de la epitrahir este în jurul gâtului.  Aceasta semnifica jugul cel bun al lui Hristos pe care îl poartă orice preot.

Tăierea Împrejur a pruncului Iisus se sărbătoreşte în fiecare an la 1 ianuarie.  Tăierea împrejur sau Circumcizia era o operaţie obligatorie pentru cei născuţi în Legea Veche. Orice prunc de parte bărbătească era tăiat împrejur, în a 8-a zi de la naştere.  În Legea Nouă nu se mai practică acest obicei.

Aghiazma (aghiasma) înseamnă apă sfinţită . Apa respectivă se sfinţeşte prin coborârea Duhului Sfânt invocat de către preot. Există rugăciuni speciale pe care preotul le face în acest scop. Aghiazma este de două feluri: 1. Aghiazmă mică 2. Aghiazmă mare. Aghiasma mică se poate bea zilnic de orice credincios, după anafură, înainte de a mânca.  Prin stropire de către preot, se foloseşte la sfinţirea credincioşilor sau a caselor acestora. Aghiasma mare este apa sfinţită în  ziua de Bobotează (sau în Ajunul Bobotezei). Se poate cuonsuma doar în anumite zile. Începând din 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), până pe 14 ianuarie, inclusive (Odovania praznicului) orice credincios poate lua Aghiazmă mare. Aghiazma mare se poate lua și în alte zile, dar atunci, numai cu binecuvântare de la duhovnic. Aghiazma mare are putere vindecătoare de boli și de patimi. Aghiazma ne sfinţeşte sufletul și trupul și ne dăruiește sănătate și putere.

Sfinţii Trei Ierarhi sunt sfinţii: Vasile cel Mare , Grigorie-Cuvântătorul de Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur . Ei se sărbătoresc împreună la data de 30 ianuarie, dar au şi fiecare, separat, zile speciale de prăzunire. Pe 1 ianuarie este ziua sfântului Vasile.

Sfântul Martir Antim  Ivireanul a fost Mitropolit al Ţării Româneşti .  S-a născut în anul 1650, în Iviria (Georgia). De tânăr a fost luat în robie de turci şi dus la Constantinopol . Acolo a învăţat limbile greacă, arabă şi turcă, precum şi meşteşugul sculpturii şi al picturii.  A fost adus în  Ţara Românească de Constantin Brâncoveanu, în anul 1960. După un an a fost călugărit şi hirotonit preot. În anul 1696 este ales egumen al Mânăstirii Snagov.  Între anii 1705-1708 a fost Episcop la Râmnicu Vâlcea, iar în anul 1708 a fost ales Mitropolit al Ţării Româneşti.  A fost un neobosit apărător al credinţei creştine şi un mare cărturar. A înfiinţat tipografii, a scris multe cărţi de suflet  folositoare, în diferite limbi.   A murit ca martir în anul 1716.

Colindul este un cântec de bucurie, intonat de creştini în perioada Crăciunului.  Colindătorii vestesc Naşterea lui Hristos şi transmit tuturor marea bucurie, împreună cu urări de bine.

Sfânta Ecaterina. fecioară înţeleaptă, era foarte cultă şi foarte frumoasă. A vrut să rămână mireasă a lui Hristos. Ea a primit în dar de la Hristos chiar un inel de logodnă adevărat.  A fost cumplit chinuită şi omorâtă pentru că nu a vrut să renunţe la credinţa creştină. Sfânta Muceniţă Ecaterina se sărbătoreşte în fiecare an la 25 noiembrie.